la numarul anterior

O a doua caracteristica esentiala a continutului competentei creierului uman o constituie corelarea dinamica , in structuri instrumentale unitare a modelelor (imaginilor) informationale ale obiectelor externe si modelele (imaginile) informationale ale propriului Eu. In aceasta rezida baza genetica a atributului constiintei.

Asadar ,integrarea informatiei in cadrul creierului uman atinge cel mai inalt nivel cunoscut – acela de constiinta. Reproducerea functiilor constiintei prin intermediul ordinatorului este o chestiune atit de complicata incit nu poate fi privita decit ca o perspectiva foarte indepartata , de interes pur teoretic.

In fine, o a treia modalitate de manifestare a continutului competentei creierului o constituie rezolvarea de probleme si luarea decizilor. Asa ca din punct de vedere al performantei , calculatorul poate sa depaseasca creierul in rezolvarea unor probleme sau in elaborarea unor decizii , din punct de vedere al competentei, creierul este indubitabil net superior.

In primul rind,creierul natural (biologic) este capabil sa abordeze o gama incomparabil mai mare de tipuri sau clase de probleme decit creierul artificial; in al doilea rind , creierul natural dispune de capacitatea de a aborda cu o mare probabilitate de reusita nu numai probleme bine definite si algoritmizabile, ci si probleme slab definite , care reclama aplicarea unor variate strategii si procedee euristice.

Putem deci afirma ca structura de competenta a creierului uman are un grad de universalitate operatorie mult superior structurii de competenta a calculatoarelor actuale. Iar daca privim creierul nu doar in plan individual concret, ci la nivelul speciei si in perspectiva evolutiva , rezulta ca diponibilitatile sale informational-rezolutive devin practic nelimitate.