I. Cand un electron se misca intr-un camp magnetic invariabil in timp:

a) pierde intotdeauna energie;
b) castiga intotdeauna energie;
c) uneori castiga, iar alteori pierde energie;
d) nu castiga si nu pierde energie.

II. Microscopul electronic realizeaza o putere de rezolutie superioara microscopului optic, deoarece:

a) functioneaza in vid;
b) electronii se deplaseaza mai incet decat lumina;
c) lungimea de unda a fasciculului de electroni este mult mai mica decat cea a luminii vizibile;
d) lentilele magnetice nu sufera de aberatii de sfericitate.

III. Dupa accelerarea printr-o diferenta de potential V, o particola incarcata electric este deflectata de un camp magnetic perpendicular pe traiectoria ei, cu un unghi:

a) independent de masa ei;
b) direct proportional cu masa ei;
c) invers proportional cu masa ei;
d) invers proportional cu radacina patrata a masei.

IV. Pentru a avea loc oscilatii intretinute intr-un clistron reflex, electronii trebuie:

a) sa treaca prin cavitate cu suficienta energie pentru a ciocni reflectorul;
b) sa se reintoarca spre cavitate cind cimpul ei, alternativ variabil,are faza corecta, pentru a-i intarzia;
c) sa faca prima lor traversare a cavitatii cind intensitatea campului electric, alternativ variabil, este zero;
d) sa se reintoarca spre cavitate cind intensitatea cimpului electric, alternativ variabil este zero.

V. Daca energia totala a unui electron aflat in repaus la o distanta infinita fata de nucleul unui atom este definita ca fiind zero, atunci cind electronul este in starea energetica cea mai joasa energia lui este:

a) negativa;
b) zero;
c) pozitiva pentru metale si negativa pentru nemetale;
d) pozitiva.

VI. O jonctiune pn consta dintr-o regiune de tip n de mare conductivitate si o regiune de tip p de conductivitate scazuta. Curentul care traverseaza jonctiunea va consta in principal din:

a) electroni pentru orice tensiune de polarizare directa si goluri pentru orice tensiune de polarizare inversa;
b) goluri pentru orice tensiune de polarizare directa si electrini pentru orice regiune de polarizare inversa;
c) electroni, atat pentru tensiuni de polarizare directe cat si pentru tensiuni de polarizare inverse;
d) goluri, atat pentru tensiuni de polarizare directe cat si pentru tensiuni de polarizare inverse.

VII. In orice atom:

a) numai paturile ocupate sunt separate in subpaturi (substari);
b) toate paturile sunt separate intr-un numar egal de subpaturi;
c) numarul de subpaturi pentru o patura creste de la nivelele de energie joasa la cele de energie mai inalta;
d) numarul de subpaturi pentru o patura se miccsoreaza de la nivelele de energie joasa la cele de energie mai inalta.

VIII. Intervalul energetic intre bezile de conducere si de valenta (banda interzisa) ale unui izolator este de ordinul:

a) 0.1 eV;
b) 7 eV;
c) 70 eV;
d) 7000 eV;

IX. Electronii din banda de valenta completa a unui izolator nu pot lua parte la procesul de conductie electrica deoarece:

a) toti electronii sunt atasati unor atomi individuali si nu se pot deplasa;
b) cand un electron se misca de la un atom la altul alti electroni trebuie sa se deplaseze astfel incat sa nu existe un transfer net de sarcina;
c) in banda de valenta nu pot exista electroni ci numai goluri;
d) electronii din banda de valenta au numai energie potentiala si nu si energie cinetica.

X.Cand un conductor din cupru pur este conectat la bornele unei baterii energie potentiala medie a electronilor in conductor este:

a) uniforma si neschimbata prin tot conductorul;
b) creste uniform prin conductor;
c) mai mare la capatul conductorului conectat la borna negativa a bateriei;
d) mai mare la capatul conductorului conectat la borna pozitiva a bateriei.

XI. Masa efectiva a unui electron intr-un cristal este:

a) in totdeauna pozitiva;
b) in totdeauna negativa;
c) zero;
d) uneori pozitiva uneori negativa.

XII. Mobilitatea electronica definita ca viteza medie a miscarii dirijate raportata la unitatea de camp aplicat:

a) creste odata cu cresterea temperaturii;
b) nu este afectata de tempoeratura;
c) in unele materiale creste odata cu cresterea temperaturii iar in altele descreste cu temperatura;
d) descreste cu cresterea temperaturii;

XIII. Electronii emisi pe cale termoelectrica (termoelectronii):

a) au toti o energie cinetica zero;
b) au toti aceeasi energie, diferita de zerro;
c) au energiile distribuite dupa o curba care are maximul la energia zero;
d) au energiile distribuite dupa o curba care are maximul de valoare a energiei mai mare decat zeo.

XIV. Fotoemisia electronilor poate avea loc numai daca:

a) lungimea de unda a luminii este mai mare decat o lungime de unda critica;
b) lungimea de unda a luminii este mai mica decat o lungime de unda critica;
c) este aplicat un camp electric langa suprafata, care accelereaza electronii indepartandu-i de suprafata emitatoare;
d) materialul fotoemisiv este la o temperatura de cateva sute de grade C.

RASPUNSURI CORECTE:

I) d.

Forta produsa de un camp magnetic asupra unui electron in miscare este in todeauna perpendiculara pe directia de miscare. Prin urmare ea poate produce numai o schimbare a directiei nu si a vitezei sau a energiei.

 II) c.

Puterea de separatie a unui element dintr-un element optic este limitata de difractie. Intr-un microscop aceasta difractie are loc la deschiderea lentilei obiectivului. Cu toate ca un microscop electronic nu este un sistem optic normal, el functioneaza in mod similar deoarece electronii au broprietati de unda. Undele electronice sant supuse deasemenea aceluiasi fenomen de difractie dar efectul lui este mai mic si puterea de rezolutie este in mod corespunzator mai mare deoarece lungimile lo de unda sint mici in comparatie cu cea a luminii vizibile.

III) d.

Daca o particula avand sarcina electrica q  (C) si masa m (kg) sufera actiunea unei fora datorate unui camp magnetic uniform, cu o densitate a fluxului cu BT, pe o distanta Lm de-a lungul traiectoriei ei deflexia ei unghiulara este data de relatia ø = Lqb/mv (rad), unde v (m/s) este viteza particulelor. Aceasta viteza depinde de diferenta de potential  V prin care particula  a fost accelerata  si  este data de relatia  v  =  (2qV/m)^1/2. Deflexia unghiulara ø va fi prin urmare egala cu LB(q/2mV)^1/2,  fiind invers proportionala cu radacina patrata a masei.

IV) b.

Daca la reintoarcerea electronilor in cavitate ei sunt intarziati, va avea loc o pierdere a energiei lor cinetice. Aceasta energie se regaseste in cresterea energiei din campului din cavitate, oscilatiile intretinute putand avea astfel loc.

V) a.

Forta dintre un electron si atomul lui corespunzator este o forta de atractie. Daca electronul se deplaseaza din pozitia de energie zero (definita ca pozitie derepaus, de la infinit) spre starea de energie minima din atom, forta de atractie va determina electronul sa efectueze un lucru mecanic, astfel ca energia sa potentiala trebuie sa scada la o valoare mai mica decat valoarea initiala zero. Energia cinetica a electronului va trebui sa fie numeric mai ica decat cea potentiala altfel electronul ar putea iesi din sfera de atractie a nucleului. Rezulta asa dar ca energia totala a electronului trebuie sa fie negativa. 

VI) c.

Deoarece materialul de tip n are o conductivitate mai mare decat cel de tip p el va avea o densitate de dopare mai mare si deasemenea o mai mare densitate a purtatoprilor majoritari. In cazul polarizarii directe cand curentul este asigurat de purtatorii majoritari injectati prin jonctiune curentul va fi purtat in principal de electroni. In cazul polarizarii inverse cand curentul este asigurat de purtatatorii minoritari care se misca dirijat peste jonctiune, curentul va fi purtat in principal de electroni deoarece densitatea purtatorilor minoritari va fi cu mult mai mare in regiunea de tip p decat in cea de tip n.

VII) c.

Paturile electronice ale unui atom sunt definite de numarul cuantic n iar subpaturile (substarile) de numarul cuantic l. O patura cu numarul cuantic n are urmatoarele l valori posibile 0,1,2, ... (n-2), (n-1), respectiv n valori posibile. Cu cat este mai mare energia corespunzatoare paturii, cu atat este mai mare valoarea lui n, cu atat este mare numarul de valori posibile ale lui l si prin urmare cu atat este mai mare numarul de substari (subpaturi).

VIII)  b.

IX) b.

Banda de valenta a unui izolator are toate starile energertice electronice disponibile ocupate.La aplicarea unui camp electric un electron poate primi o viteza de deriva ( o miscare dirijata) numai daca trece de pe o stare energetica pe alta, superioara, din banda. Insa pentru a se putea intampla acest lucru starea spre care se misca electronul trebuie sa foie libera. Pentru cazul cel mai simplu a doi electroni care se misca, daca  unul dintre ei se misca din starea A in starea B, celalalt trebuie sa se mista din starea B in starea A, astfel ca nu va egzista un transfer net de sartcina. Acelasi rezultat se obtine daca se considera micarea tuturor electronilor din banda transferul net de sarcina trebuie sa fie 0 si circulatia curentului este imposibila.

 X) c.

Cand conductorul este conectat la bornele bateriei, in interiorul lui se va stabili un camp electric orientat dinspre extremitatea conectata la borna pozitiva a bateriei spre cea conectata la borna negativa. Pentru a deplasa un electron in acel camp de la extremitatea pozitiva la cea negativa, trebuie efectuat un lucru mecanic impotriva acestui camp; prin urmare, electronii de la extremitatea negativa trebuie sa aiba o energie potentiala mai mare.

 XI) d.

Masa efectiva a unui electron intr-un cristal se defineste prin ecuatia forta aplicata extern = masa efectiva x acceleratia. Exista si alte forte care acctioneaza asupra electronului. Acestea se datoresc altor particule incarcate din reteaua cristalina si vor influenta comportarea electronului sub actiunea fortelor externe. Toate aceste forte externe sunt incluse in masa efectiva si deoarece fortele interne depind de energia electronului si directia lui de miscare masa lui efectiva nu este constanta, putand fi pozitiva sau negativa in functioe de conditiile concrete.

XII) d.

Rzistenta intampinata de un electron la miscarea lui printr-un material care se afla intr-un camp electric se datoreste cicnirilor cu reteaua.Probabilitatea ca astfel de ciocniri sa aiba loc creste in cazul cand reteaua este deformata de la periodicitatea perfecta si in consecinta mobilitatea purtatorilor scade. Efectul cresterii temperaturii este marirea vibratiilor si deformarilor retelei.

XIII) d.

Electronii care sunt emisi sunt acei care au energiile cele mai mari in metal si provin prin urmare din "cuada" curbei de distributie Fermi. Energia lor de emisie este distribuita aproximativ dupa o functie cu Maaxwell-Boltzmann.

XIV) b.

Fotoemisia electronica depinde de lumina incidenta care are suficienta energie pentru a excita electroni in metal la astfel de energii incat acestia sa depaseasca lucrul de extractie si sa paraseasca metalul. Energia cuantica a radiatiei electromagnetice este data de E=hf, unde H este constanta lui Planck iar f este frecventa radiatiei. Aceasta inseamna ca pentru a produce o fotoemisie lumina trebuie sa aiba o frecventa mai mare decat o frecventa critica sau, echivalent, o lungime de unda mai mica decat o lungime de unda critica.