editor thumb

Povesti Energetice

autor:Infoelectronica copy:infoelectronica sursa:interna contact:infoelectronica@gmail.com

P o v e s t i   e n e r g e t i c e,

Prezint unele episoade petrecute dealungul catorva decenii in care am avut posibilitatea sa cunosc, locuri, oameni, constructii, vestigii si diferite alte marturii ale aparitiei si dezvoltarii unor elemente de tehnica autohtona cu precadere in domeniul energetic.
Fac acest lucru si in semn de omagiu pentru autorii cunoscuti ai unor mari realizari, cat si pentru multimea de anonimi care ne-au lasat mostenire adevarate capodopere care au contribuit la formarea de valori, caractere si constiinte si la ridicarea gradului de instruire, cunoastere si civilizatie.

Si aceasta in conditiile in care nici azi, dupa aproape 2000 de ani nu stim exact cum au reusit dacii sa extraga si sa prelucreze atata aur iar romani sa realizeze acel pod peste Dunare, la Drobeta, considerat de unii o minune a lumii antice, dar stim sa distrugem si sa abandonam capacitati, incepand dela cuptoare de var si instalatii hidraulice, pana la mari combinate industriale si agrozootehnice, precum si complexe energetice.

In context este interesant de remarcat ca dimensiunile si eleganta barjului de la Portile de Fier I, raportate la cunostintele si conditiile tehnologice din perioadele de realizare, nu ating maretia Podului lui Traian, observatie valabila si pentru alte obiective.

Pe aceasta panza a vremii timpul a asternut stelute avand iz si colorit distinct.

Aceste sunt instalatiile, respectiv morile hidraulice pentru producerea de energie electrica, cunoscute azi sub denumirea de centrale hidroelectrice si microhidrocentrale.

Despre unele din acestea doresc sa scriu deoarece pe majoritatea le-am vazut, pe unele le-am reabilitat si repus in functiune, pentru multe am contribuit la proiectarea si realizarea lor.

Prin anii 1935-40, acad. Cornel Miklosi, pe atunci director la intreprinderea de tramvaie din Timisoara. a proiectat si realizat mai multe obiective pe Muntele Mic, printre care si o mica hidrocentrala care sa dea lumina cabanei Bella Vista, schitului ortodox si marii cruci construita pe varful muntelui.
Micul ansamblu era format  dintr-un baraj curb din beton care creia o acumlare de cca 2-3oo mc. o conducta fortata cu d=4". l=400 m, h=6o m si o contructie care adapostea o mica turbina pelton la care era cuplat un generator de cca 10 kw, care producea curent continuu la 110 v.
Un cablu din cupru de 2x16 mmp, asigura legatura cu consumatorii specificati care au fost alimentati pana in timpul razboiului, cand microhidrocentrala a fost abandonata.
In anul 1958 lacul era colmatat, cladirea in paragina, turbina deteriorata si generatorul disparut.
Cu un maistru si o mica echipa de muncitori, intr-o saptamana, am reparat, barajul, decolmatat lacul, verificat conducta de aductiune, cablul electric subteran, turbina si celelalte instalatii.
A fost pregatit un alt generator electric de 15 KW, 110 v si 42 Hz, dand-ul in functiune, in entuziasmul celor prezenti in cabane.

MHC a mai functionat cativa ani pana la realizarea racordului de 6 KV, Caransebes-Muntele Mic.
In prezent, din aceasta micocentrala, nu mai exista, practic, nimic.
   
Situatii aproape similare s-au intamplat si cu MHC de 8 KV 48 v. cc de la Valig-Crivaia care alimenta cu energie electrica vila Klaus si pastravaria, MHC  de 7 kw, 50 v cc, din corpul barajului de beton de la Marghitas, care alimenta vila de protoco l si adaposturile hipo ale lui Max Aushnicht, precum si MHC-le de la Bigar, Sf. Elena, Coronini, Garana, Borloveni Noi, Marila.

In context trebuie amintite centralele hidroelectrice de puteri mici si medii, intre 0,1 si 10 MW, dintre care:

- CHE Maru avand p=5 MW, u=3 KV, 50 Hz, realizata pe raul Bistra Marului, in ani 1920-1930 pentru alimentarea cu energie electrica a uzinelor Ferdeinand (Otelul Rosu).

- CHE Grebla cu p=10 MW, u=3 KV
- CHE Crainicel cu p=6 MW, u=6 KV
construite pe Barzava in perioada interbelica, pentru nevoile UD Resita

- turbina Francis de 50 KW, u= 2 KV, f=42 Hz, din fosta uzina electrica din Caransebes, una dintre primele centrale electrice la nivel de oras, realizate in tara noastra.

- CHE Baile Herculane de 0,23 MW, u = 0,4 KV, f = 50 Hz construita la inceputul sec. trecut pentru nevoile statiunii.

Turbine hidrauluice au mai functionat pe Nera la Bozovici si Sasca Romana, pe Caras la Gradinari ( Cacova), pe Barzava la Bocsa si Berzovia, pe Paraul Rece la Ruschita, pe Bistra la Obreja, pe Timis la Slatina Timis si Cavaran.
Amenajari hidroenergetice au mai fost realizate pe raurile Timis, Bega, Mures, Minis si Nadrag.

Cu aproximativ un secol in urma, in Banat, existau 27 centrale si microcentrale hidroelectrice, cu o putere instalata de 76 MVA.
In prezent, din acestea, mai sunt in functiune doar 3 totalizand 7 MVA.

Programul de amenajare hidroenergetica a raurilor din judetul Caras-Severin, la un nivel de 520 MW putere electrica instalata, elaborat la inceputul anilor 1970, a fost realizat in proportie de 31%, obiective importante fiind abandonate, intarziate sau pur si simplu uitate.

O situatie cu totul aparte o reprezinta SHE Belareca-Cerna, intarziat cu aproape trei decenii.
Aceasta situatie este grava nu atat prin cei 25 MW pierduti, cat mai ales prin faptul ca transferul celor 4 mc/sec, din Belareca in Cerna, nu s-a mai realizat, desi aceasta reprezenta o masura importanta pentru salvarea izvoarelor termominerale din Baile Herculane, amenintate serios de diminuarea severa a debitului raului Cerna.

In Braila, singurul judet complet irigat din tara noastra, pe cele 368.648 ha suprafta agricola la nivelul anului 1989, sistemul de canale deschise permitea realizarea unor MHC prin care sa fie recuperat  cca 15 % din energia electrica consumata pentru vehicularea si distribuirea celor 400 mc/sec preluati din Dunare.
Ca urmare au fost elaborate studii tehnico-economice pentru un numar de 32 MHC.
In cadrul acestui program s-a finalizat un proiect tehnic de executie pentru o MHC de 3 MW, amplasata pe un canal principal de irigatie in zona Insuratei, la o rupere de panta de cca 7 m, cu un debit constant, in perioadele de irigare, de  30 mc/sec.
Lucrarea deosebit de eficienta a inceput in  mai 1988 si realizata in proportie de 90 % pana in aug. 1989 cand obiectivul a fost abandonat, ca dealtfel si intregul program.
In cei 20 de ani care s-au scurs de atunci, actiunea a fost inmormantat impreuna cu intreg sistemul de irigatie.

Tot la Braila au fost elaborate studii privind amenajarea pe Dunare a unor platforme plutitoare echipate cu agregate hidroelectrice speciale cu puteri cuprinse intre de 0,1 si 1 MW/unitate.
La uzina Progresul a fost realizat un agregat pilot format dintr-o turbina kaplan modificata de 350 C.P. si un generator electric asincron trifazat de 250 KVA, 10 KV si 50 Hz care a fost dus pana in faza de probe, primele rezultate fiind excelente.
Aceasta actiune s-a desfasurat in cadrul unui program sub auspiciile Consiliului National de Stiinta si Tehnologie, coordonat de acad. Ioan Ursu.
Pe baza rezultatelor obtinute cu experimentul de la Braila, realizarea de unitati energetice de acest tip urma sa fie implimentata in toate localitatile riverane cursurilor de apa navigabile din reteaua hirdografica interna, la un nivel de 2000 MVA.
La nivelul anului 1988, Romania dispunea de cel putin 7 santiere navale capabile sa realizeze structura platformelor fluviale, 12 unitati industriale de profil pentru fabricarea hidroagregatelor, 9 pentru producerea generatoarele electrice si 16 pentru instalatii si echipamente diverse iar capacitati de executie se gaseau, practic, in fiecare judet.
Din pacate dupa evenimentele din anul 1989 programul nu a continuat..

In conditiile in care resursele primare fosile sunt epuizabile si mai ales puternic poluante, abandonarea a cca 50 % din puterea electrica instalata in sisteme existente, proiectate, incepute sau simplu de realizat, pe baza de hidro, denota deopotriva, incompetenta, ignoranta si degradare socio-morala in contrast si in ciuda progresului tehnologic inregistrat.

Ion G.

Comentarii:

Nu exista nici un comentariu la acest articol


Adauga comentariul tau:

comentariile inaccesibile
spacer
spacer