editor thumb

Termocentrala Anina

autor:Infoelectronica copy:Infoelectronica sursa:interna contact:infoelectronica@gmail.com

TERMOCENTRALA PE SISTURI BITUMINOASE DE LA ANINA


GENERALITATI

Asa dupa cum se cunoaste, asigurarea resurselor in conditii de oportunitate si calitate reprezinta conditia fundamentala pentru desfasurarea majoritatii activtatilor umane, influentand decisiv progresul si evolutia vietii socio-economice.
In multitudinea de resurse, componenta energetica cu toate ramurile sale reprezinta dominanta calitativa, constituind si ,in acelasi timp, determinand in mare masura intregul mecanism de miscare, comanda, control si stabilizare tehnico-functionala, in toate structurile micro si macro economice.
Plecand de la aceste legi obiective si generale care se acutizeaza in perioadele de boom  industrial, trebuie sa reamintim ca economia romaneasca, care la nivelul anilor 1970 dispunea de o industrie in plin avant dar care se dezvolta pe coordonate primare si energofage solicitand tot mai dur sistemul energetic national (si nu numai) a inceput sa resimta, inca din acea perioada, primele semne de criza care au dus-o, in final, la colaps.

La inceputul deceniului VII al sec. trecut, Romania detinea in centralele producatoare de energie electrica ,pe hidro, carbune, combustibil lichid si gaze, o putere instalata de aproape 20.000 MVA din care numai 8000 erau disponibili, 12.000 fiind imobilizati in grupuri aflate in reparatii, revizii, avarii si regimuri de functionare sub sarcinile nominale si la randamente mizerabile.
Mineritul romanesc livra termocentralelor, la nivelul anului 1974, carbune energetic la sub jumatate din puterea calorifica la care au fost proiectate grupurile energetice de la Turceni, Rovinari, Mintia, Grozavesti, Paroseni, etc. amestecat cu steril, pamant si apa, inghetand navetele de vagoane, tocmai in perioadele de consum si solicitare maxime.

Exploatarea miniera Mehadia, spre exemplu, care avea rezerve insemnate si exploata carbunele brun din zona, inca de pe vremea U.D.R.,cunoscut ca avand o putere calorifica intre 5000 si 6000 Kcal/Kg, livra termocentralei de la Oradea, carbune plin de pamant si cu o putere calorifica de 1300-1500 Kcal/Kg.
In perioada respectiva, industria, agricultura, serviciile, consumul casnic, general si special necesitau peste 8000 MW, existand in permenenta un deficit de putere electrica la nivel national, variind intre 200 si 600 MW, ajungand in anul 1987 la 1000 MW.

Aceasta situatie facea ca sistemul energetic national sa se afle in permanenta la limita de avarie generala, functionand la frecvente de 47-49 Hz si tensiuni cu, pana la,15-20 % mai mici fata de cele nominale, pe toate treptele sistemului, creiind insemnate greutati multor ramuri industriale si cu deosebire celor de varf care necesitau parametrii standardizati si constanti. 

Pagubele creiate prin deteriorarea multor utilaje datorita arderii prin supraincalzirii, decuplarii repetate, reduceri si pierderi de productie in mai toate sectoarele, au fost enorme.
     
In jud. Braila, spre exemplu, cele 400 ha dotate cu instalatii complete de irigatii, necesitau un debit de apa de 380 mc/sec., ce urma a fi preluat din Dunare prin 4 statii de pompare cu o putere electrica de 230 MW si care impreuna cu statiile de pompare intermediare necesitau o putere totala de 360 MW.
In perioadele de seceta cand sistemul de irigatii din aceasta parte a Baraganului trebuia sa functioneze din plin, guvernul R.S.R. din acel timp aloca judetului 80-110 MW pentru intreaga agricultura, fara a mai vorbi de carburanti, ingrasaminte, ierbicide, piese de schimb, etc.
Criza energetica din sistemul national roman, s-a incercat a fi rezolvata prin tot felul de masuri, majoritatea dovedindu-se ineficiente iar altele deadreptul idioate.
 
Ce era, de fapt, acest sist bituminos si la ce putea fi el folosit ?
Circulau informatii ca inca din timpuri indepartate, locuitorii din zona Anina si Valea Almajului foloseau un fel de combustibil pentru iluminat in opaite, incalzire, fierarii, etc.care era, si este, cunoscut in zona sub denumirea de "ulei de sist ".
Acesta era in realitate un fel de carbune inferior, cantonat in perimetrul orasului Anina, sub un strat de pamant cuprins intre 0,3 si 3 m grosime, de unde era scos  cu lopata si tarnacopul, si transportat cu carutele in satele din jur.
El este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de "sist bituminos" si se gaseste si in alte locuri de pe glob (China, Rusia, Canada, etc) fiind insa putin folosit datorita impurificarii si puterii calorifice reduse.
Unele probe facute de I.M.Anina au confirmat existenta si calitatile combustibile ale acestui carbune de suprafata la o putere calorifica cuprinsa intre 800 si 1100 Kcal/kg dar cu o structura eterogena, masa carbunoasa redusa, cu multe elemente necombustibile si corozive, fiind catalogat drept carbune energetic inferior.
Rezervele evaluate, insa, erau enorme fiind de ordinul miliardelor de tone.
 

PREGATIREA  IN  VARIANTA "O R A V I T A"

In martie 1972 un colectiv format in acest scop s-a deplasat la Anina in perimetrul propus pentru studiul rezervelor de sist desfasurate in zonele Est, Vest, Sud si vatra orasului Anina precum si locatiile Crivina, Bradet, Celnic si Stheierdorf .

A analizat deasemenea amplasamentul propus pentru termocentrala, pe d.j. Oravita-Ciudanovita la cca 7 km de oras, locatiile pentru noul oras si pentru barajul pe raul Caras de la Ticvani precum si alte lucrari conexe si colaterale.

La Resita au fost revazute elementele de studiu elaborate de institutele de proiectare de profil in colaborare cu directiile de specialitate din ministerele de resort, C.P.J. Caras-Severin, Comitetul de Stat al Geologiei si I.M.Anina si a adoptat desfasuratorul elaborarii temelor si sarcinilor de proiectare pentru cele trei obiective de baza ale programului dupa cum urmeaza:

1.In domeniul minier :

1.1.Stabilirea structurii, compozitiei si calitatatii sistului bituminos.
1.2.Evaluarea rezervelor generale exploatabile intr-o larga perspectiva considerata a fi de ord. a 7-8 decenii in cantitate de cca 1 mild. tone
1.3.Determinarea rezervelor exploatabile de categ C pentru o perioada de cca 25 ai in cantitate de 0.6 mil. t/an corespunzator unei puteri instalate in termocentrala pilot de 40 MW care urma sa se construiasca intre Oravita si Ciudanovita.
1.4. Stabilirea sistemului de transport al carbunelui, din cariera pana la termocentrala, pe o distanta de aprox. 11 km.
1.5.Solutionarea transportului si depozitarii sterilului rezultat din exploatarea de suprafata, la un nivel de cca 1 mil. t/an
1.6.Evaluarea dotarilor cu utilaje si mijloace de transport.
1.7.Evaluarea lucrarilor conexe si colaterale, respectiv, cai de acces, ateliere de reparatii utilaje, obiective social-culturale cu specific minier.
1.8.Elaborarea unor masuri privind pregatirea personalului de exploatare in cadrul Intreprinderii Miniere Anina. Aceasta avea traditie,dispunea de cadre bine pregatite precum si de spatii de scolarizare.

2.In domeniul energetic.

2.1.Stabilirea amplasamentului (locatiei) termocentralei precum si conditiile de sol pentru fundare.
2.2.Fixarea parametrilor electro-energetici ai termocentralei, respectiv : Mva, Mw, Mvar, Kvg, Kvt, Kvi, Hz, factor de putere, randamente, consumuri interne, sisteme de evacuare a puterii si injectie in sistemul energetic national, sistemul de termoficare, colectarea, evacuarea, depozitarea si, eventual utilizarea cenusei.
2.3.Stabilirea tipurilor de echipamente mecano-energetice, a furnizorilor si producatorilor.
2.4.Evaluarea lucrarilor conexe si colaterale respectiv, apa de racire, cai de acces, ateliere de intretinere si reparatii, locuinte de serviciu, club, gospodarie anexa,cantina, gradinita, cresa.
2.5.Intocmirea unui program special privind recrutarea si calificarea fortei de munca. Acesta urma sa se realizeze la Resita, Turceni si Rovinari.

3. In domeniul social-cultural.

3.1.Elaborarea unui studiu de teren privind amplasarea locuintelor si a altor obiective cu caracter social-cultural.
3.2.Intocmirea unui studiu privind stramutarea constructiilor de pe amplasamentul cariei de sist-zona vest-apreciata a fi cea mai bogata in zacamint.
Aceasta zona urma sa intre in exploatare dupa terminarea perioadei de testare a randamentului energetic al carbunelui la nivel de program.
Se aprecia atunci -acum aproape 40 de ani - ca rezervele de sist din cariera Sud-Est Anina, prima in ordinea exploatarii- se vor epuiza dupa anul 2015, data dupa care urma sa inceapa stramutarea orasului Anina.

                    ..../....

Pe baza celor de mai sus s-a intocmit o sinteza care a fost inaintata la mai multi membrii din conducerea partidului si statului de la acea vreme.
Nota a fost insusita si s-a emis Hotararea Consiliului de Ministrii nr.1274/1972 cuprinzand indicatorii tehnico-economici, principalele masuri,etape,termene si responsabilitati vizand inceperea, desfasurarea si punerea in functiune,pe etape,a investitiei.
Dat fiind complexitatea si volumul lucrarilor, ma voi referi doar la acei indicatori, masuri, termene si capacitati partiale care mi se par semnificative si care dau o imagine obiectiva despre modul in care a fost gandita in prima faza realizarea intregii lucrari precum si motivele si conditiile in care a fost deturnata si deformata aceasta idee si transformarea ei intr-o adevarata monstruozitate a carei tentacule nocive au infestat sever sectoarele minier, energetic, ecologic si social.
Cand scriu aceste randuri incerc sentimente de amaraciune stiind ce s-a vrut, cum s-a demarat initial investitia, cine si dece a pregatit in mod criminal deturnarea acesteia si cat rau a facut amalgamul de ignoranta, megalomanie si rautate a celor care au aprobat si girat aceasta adevarata catastrofa tehnica si financiara.
Sunt, in acelasi timp contrariat si alarmat,vazand azi, prezenti in lumea politica,administratie,mass media si diverse structuri interne si internationale,un numar pariculos de mare de parlamentari si ministrii care se considera mari specialisti in toate domeniile,inclusiv,in probleme energetice.
     

PROIIECTARE , ORGANIZARE , EXECUTIE  IN VARIANTA  "O R A V I T A "

Pe baza H.C.M. nr.1247 si a programului de masuri adoptat s-a trecut la proiectarea, organizarea si demararea lucrarilor,actiuni.

adica:

- Ministerul minelor, prin drectiile si institutele de studii si proiectari de specialitate,a elaborat,pana in 1974, intreaga documentatie - incepand dela teme si studii de teren, pana la detalii de executie- pentru deschiderea carierei de sist si organizarea exploatarii in zona vest corespunzator unei productii de cca 2000 t/zi sist cu o platforma de depozitare intermediara pentru aprox 60-70.000 t.
Totodata,I.C.P.M.,I.C.P.I.L si I.P.T.A.N.A. in colaborare cu Academia Romana, au inceput studiile pentru sistemul de transport al sistului, din cariera pana la centrala,pentru un volum de cca 1000 mc/zi, respectiv 42 mc/h.
Au fost analizate mai multe variante, una mai fistichie ca cealalta, incepand dela sisteme de benzi aeriene,la sol,subterane,  tuburi pneumatice, ventturi,etc.

Poate pare greu de crezut,dar tocmai problema transportului de sist a fost "fitilul" care a dinamitat si a aruncat in aer varianta "Oravita".
Asupra acestei situatii incredibile vom reveni.

- Ministerul economiei forestiere a elaborat documentatia si a organizat eliberarea zonei prin exploatarea masei lemnoase pe o suprafata de cca 400 ha.

- Ministerul energiei electrice,prin ISPE, a elaborat documentatia pentru termocentrala, corespunzatoare unei puteri instalate de 40 MW, repectiv o productie de energie electrica de aprox. 200 GWh/an.

Termocentrala urma sa aiba un caracter experimental, de "sistem-pilot",si in functie de rezultatele obtinute privind, in principal, randamentul arderii sistului in cazane si comportamentul acestora la coroziune, generata de compozitia specifica a carbunelui, urma sa se stabileasca mentinerea, dezvoltarea sau sistarea programului.

- Consiliul national al apelor a intocmit documentatia privind regularizarea raului Caras, pe tronsonul Goruia-Varadia si acumularea de la Ticvaniul Mare la o capacitate de cca 30 mil. mc. apa care sa asigure debitul de 1,5 mc/sec, necesar termocentralei precum si regularizarea raului Caras si scoaterea de sub efectul inundatiilor a unor suprafete agricole de peste 30 mii ha.

- Consiliul popular judetean a intocmit programul de constructii de locuinte si obiective social-culturale. Pentru cariera de sisturi s-a preconizat realizarea unei colonii in zona Crivina, formata din cabane,locuinte duplex si camine pentru nefamilisti.
Ansamblul de locuinte pentru intregul program era gandit sa se realizeze in zona garii din Oravita,orasul urmand sa-si recapete valoarea si importanta avute pe vremea cand era capitala fostului judet Caras, insa la alte dimensiuni si functiuni, devenind un important centru minier si energetic. Noul oras urma sa se numeasca Oranina.

Pe baza programelor,a masurilor speciale, a documentatiilor si proiectelor de executie,in cursul anului 1974 s-au inceput lucrarile care , pe scurt, au fost urmatoarele:

- In cariera s-au efectuat defrisari, descopertari, drumuri in berna, platforme,au fost aduse utilaje de excavat, mijloace de transport,primele locuinte deserviciu,cantina,club.

- Pe platforma termocentralei s-au executat lucrari de terasamente,fundatii si au inceput lucrarile la structura de rezistenta, unele obiective conexe si colaterale,

O PARTE DIN ACESTE LUCRARI SE MAI VAD SI AZI PE D.N. ORAVITA-CIUDANOVITA
Ele se constituie in martori a modului in care un sistem nefiresc au transformat intr-o adevarata nenorocire, o idee cu adevarat valoroasa.

- In zona garii din Oravita a inceput constructia unui numar de 5 blocuri de locuinte cu 340 ap.,o scoala,un motel,un complex comercial, gradinita, cresa precum si unele lucrari tehnico-edilitare.

Aceste lucrari au fost, partial, realizate si ce a mai ramas din ele, se constituie in marturii peste vreme a unui inceput care, daca s-ar fi finalizat, ar fi facut posibila realizarea in perimetrul Oravita-Ciclova-Brosteni-Gradinari-Ciudanovita, a unei zone de interes national major daca se tine seama si de rezervele de uraniu si alte minerale rare din zona Din pacate, n-a fost sa fie.

OBSERVATII SI PRECIZARI INTERMEDIARE

Foarte succint asa se prezenta situatia "celebrului" program de exploatare a sistului bituminos de la Anina si a termocentralei aferente, in varianta experimentala, pe amplasamentul Oravita, la finele anului 1974.

Viata este formata,insa,din succesiuni de intamplari diverse, din care unele, desi par minore, se dovedesc decisive in desfasurarea ulterioara a evenimentelor.

O astfel de intamplare a avut loc si in derularea programului descris mai sus, intamplare pe care vom incerca sa o prezentam cu obiectivitatea, profesionalismul si decenta de care putem fi capabili.
 

urmare in numerele urmatoare,

 

I.G.

Comentarii:

Nu exista nici un comentariu la acest articol


Adauga comentariul tau:

comentariile inaccesibile
spacer
spacer